„Miere si ovaz” si „Flora”

Asta este doar o mica parte din ce au facut ieri manutele mele.🙂 Ma gandeam ca poate vreti sa vedeti ce am mesterit , asa ca iata!

About Alexandra

Economista, salariata la stat, pasionata de gradinarit si de sapunarit
Acest articol a fost publicat în Plante in sapunuri, Sapun cu unt de shea, Sapunuri cu lapte de capra și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la „Miere si ovaz” si „Flora”

  1. Monica spune:

    Ascultati Boieri Dumneavoastra o poveste!… din folclorul dependentilor de sapun handmade, care intre doua dusuri delireaza usor, lipsiti fiind de elixirul care le-a devenit atat de necesar :)… Tu stii, Alexandra, ca pentru mine nu este weekend si sunt departe de prajitura mea cu ciocolata numita Windsor😀
    Vizitez acest blog de aproximativ o saptamana si cred ca incep sa-i „simt” pulsul.
    Poti intui cand Alexandra se inchide in „castelul” ei si mestereste lucruri tainice si pretioase… Stie sa te perpeleasca bine pe toate partile inainte sa-i ingaduie si ochiului tau curios si profan sa vaza o alta minune atent si cu mare dragoste zamislita. Iti mai arunca asa cate o momeala-indiciu (de genul „uite si un fir de lavanda cules din gradina mea”), numai cat sa-ti trezeasca simturile, iar mintea ta sa incerce automat si inconstient sa atribuie un parfum sapunului diafan si atat de apetisant din fotografia pe care ai asteptat-o cu nerabdare. Apoi… Ce sa vezi?!! Altceva, mereu altceva, fie ca este un sapun, un parfum solid, o crema roz pentru soacra sau chiar… o galusca dolofana cu prune.
    Bunica mea, draga de ea, obisnuia sa-mi citeasca „Povesti Nemuritoare” pe vremea cand eu nu stiam deslusi o carte. Erau luuungi, cat o zi de post. Si citea… citea biata pana ochii incepeau sa-i lacrimeze in spatele ochelarilor. De voie, de nevoie, trebuia sa o impartim in mai multe episoade, astfel ca Fat Frumos ramanea cu sabia ridicata si abia in seara urmatoare aflam daca reuseste sau nu sa taie capul Gheonoaiei.
    Aceeasi senzatie am trait-o acum, la maturitate, de cand am inceput sa citesc blogul Alexandrei. O istorie lunga, misterioasa, plina de flori si arome de pe un taram de poveste. Cu aceeasi nerabdare astept o postare noua, o poza, un sapun, un buchet de senzatii care spala toate grijile de peste zi. Cu aceeasi nerabdare ca atunci cand eram copil, iar povestea trebuia intrerupta, de dragul bunicii care iti indeplinea toate dorintele si iti citea pana cand boabe de roua ii impaienjeau ochii si vrabiile incepeau sa vesteasca zorii unei zile noi, dar lipsita de griji.

    Monica Curatica

    • Monica spune:

      PS: a nu se lasa acest post la indemana celor lipsiti de simtul umorului, de pasiunea pentru aici des pomenitele sapunuri handmade si a celor care au uitat sa se bucure de lucrurile simple si frumoase🙂

      Tot Monica Curatica

    • Alexandra spune:

      Monica, ce as mai putea raspunde la un asemenea comentariu, spune tu? ! Doar ca acest blog nu era complet fara tine si cuvintele tale maiestrite!🙂
      Multumesc frumos, draga mea, m-ai emotionat dincolo de lacrimi!Si poftim, nu mai stiu ce sa spun…mi s-a pus nodul acela in gatlej si ma uit la ce ai scris, iar si iar si ma gandesc inca o data ca intotdeauna, dar intotdeauna exista un echilibru. Pe de o parte la mine la serviciu lucrurile merg din ce in ce mai prost, pe cand „Job”-ul cu sapunurile, din ce in ce mai bine. In timp ce ma indepartez de unele persoane, ma apropii de altele… E foarte interesant si ce e mai interesant este ca lucrurile se intampla cu mare viteza, pentru mine.
      Iti marturisesc ceva: chiar acum ma aflu in situatia de a lua o decizie importanta, trebuie sa aleg un drum, unul din doua si ma aflu intr-o mare dilema. Comentariul tau face sa incline balanta in favoarea unuia dintre ele, dar inca mai astept putin, nu stiu cat…
      Te imbratisez cu drag !🙂
      Alexandra

  2. Gabi spune:

    Frumoasa postare , Monica, ai veleitati poetice….ceea ce e grozav,felicitari tie !Si tie Alexandra, care ne incanti ochii si sufletul cu frumusetile pe care le creezi si care pe mine personal ma stimulezi sa nu cad pe tanjala si sa nu renunt la o pasiune mai noua cum e sapunaritul ….

  3. Monica spune:

    Eh… romanul s-a nascut poet, cum se zice… iar daca mai e si frig afara, si ploua… vine de la sine.
    Iti multumesc mult, Gabi si spor in toate cele!

    Monica Curatica

  4. ama spune:

    buna Alexandra, apropos de FLORA , am primit o mostra de la tine cred, la ultima comanda , si imi permit sa iti trimit feedbackul meu, imi place textura catifelata si culoarea sapunului un somon daca pot spune,o culoare foarte feminina, dar am fost putin trista deoarece nu se simteau uleiurile esentiale prea bine … stiu ca ai zis ca astepti niste uleiuri faine din strainatate , lotul nou e facut cu ele?

  5. iulia spune:

    Alexandra, din nou, sapunuri care arata excelent, si sunt convinsa ca sunt o nebunie in combinatie cu H2O🙂 Referitor la uleiurile esentiale, sunt de acord ca la noi in tara nu intotdeauna cumperi ceea ce crezi ca platesti. Totusi, de ceva vreme mi-a incoltit in minte ideea ca noi cerem prea mult de la uleiurile esentiale. Cred ca mirosul nostru e atrofiat de atatea parfumuri sintetice cu care suntem efectiv bombardati, zilnic. Daca totul e parfumat, de la detergentul de vase la crema de pantofi, spune si tu, cum am putea sa mai simtim la adevarata valoare uleiurile esentiale? Nu zic ca cele de la Fares sau alta firma sunt mai bune decat altele, departe de mine gandul. Doar ca de cand fac sapunuri naturale, am invatat ca tot ce e natural e mai discret, mai fin, mai asezat, si mai perisabil (sau volatil, pentru uleiurile esentiale). Si toate aceste lucruri trebuie luate in calcul si acceptate asa cum sunt. Dupa 3-4 saptamani nici sapunurile mele nu mai miros foarte tare, dar stii ce? Am luat de multe ori un sapun la dus care mi se parea ca nu mai mirosea deloc si am avut surpriza ca in combinatie cu apa, cu aburii, parfumul sa se dezvaluie din nou. Lavanda, scortisoara, menta, patchouli, geranium-ul, verbina de lamaie sunt cateva din uleiurile esentiale care au rezistat cel mai mult in sapunurile mele. Si sincer, pana acum, pe acestea nu am apucat sa le vad complet fara miros, si unele au 3-4 luni de zile. As vrea, evident, sa vad cum miroase o lavanda pura de la mama ei intr-un sapun de-al meu, dar pana atunci, incerc sa fiu realista, si multumita cu ce gasesc aici. Atata vreme cat au eticheta, ISO, provenienta, lot, autorizatie, sper sa nu fiu tepuita prea tare🙂 Oare sunt prea naiva?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s