Diverse

N-am mai scris de mult pe blog. De ce? Pai pentru ca n-am avut dispozitia necesara si trebuie sa stiti, evit cat pot sa fac lucruri doar din obligatie. Nici sapun n-am prea facut in ultimul timp, din acelasi motiv. Astazi insa am simtit ca trebuie sa scriu si iata-ma! 🙂 Sper ca sunteti bine, sanatosi!

  1. Zilele trecute am primit un mesaj de la o doamna/domnisoara . Vi-l redau integral, cu copy-paste: „Buna ziua, sunt foarte tentata sa cumpar sapunuri de la dvs pentru ca arata si par ca au ingrediente minunate. Dar din pacate toate au ulei de palmier? Va rog sa imi spuneti daca aveti si fara ulei de palmier pt ca as vrea sa comand. Ar fi dragut din partea dvs daca v-ati interesa despre felul in care uleiul de palmier face atat de mult rau ecosistemului si poate va razganditi si veti produce produse care sa ajute si mai mult natura.
    Va multumesc si va doresc o zi minunata!”.  Am ezitat sa raspund imediat, pentru ca ma stiu colerica si cine stie ce as fi scris acolo, dar acum sunt in stare sa raspund. In primul rand as intreba-o la randul meu pe doamna cu mesajul daca la fel procedeaza cand merge sa manance la un restaurant, cantina, fast-food, cofetarie, braserie, bistro, etc. Nu va suparati, gatiti cu ulei de palmier? Ar fi dragut daca n-ati mai face asta si v-ati gandi sa protejati natura. Dar sunt sigura ca n-o face si ca papa ce i se aduce fara sa se mai gandeasca la ecosistem. Apoi, cand isi face cumparaturile din supermarket, se gandeste ca 99% din lactatele si mezelurile din raft au ulei de palmier? Merge la producator sa-i spuna sa fie dragut si sa nu mai puna ulei de palmier in retete? Merge apoi la importatorul de ulei de palmier sa-l roage frumos sa nu mai introduca in tara ulei de palmier, pentru ca dezechilibreaza ecosistemul intregii planete? De asemenea si cu asta inchei, va spun sincer de ce folosesc ulei de palmier in sapun: pentru ca este destul de ieftin astfel incat pretul final al sapunului handmade sa si-l permita orice om cu venituri modeste, pentru ca este un ulei bun, cu multa vitamina E si care oxideaza greu. Mai adaug aici ca mai mult decat padurile tropicale in primejdie ma preocupa defrisarile inumane din tara noastra, alunecarile de teren provocate de acestea, inundatiile cauzate de aceleasi defrisari, ecosistemul Romaniei, ma preocupa mai mult exploatarile zacamintelor de aur si uraniu, ma preocupa saracia si lipsa educatiei din tara noastra si in general tot ce tine de locul in care traiesc. Presupun ca si in tarile in care se produce uleiul de palmier exista militanti, activisti, persoane preocupate de mediul inconjurator din zona. Bine ar fi sa fie asa. In acelasi timp m-as bucura tare mult daca si oamenii din acele zone exotice ar fi solidari cu Rosia Montana de exemplu.
  2. Ca veni vorba despre ulei de palmier, azi am facut un sapun fara ulei de palmier, ca nu mai facusem de multa vreme. Acum doua zile am avut atelier de sapun, iar una dintre doamnele care au participat la acest atelier  a adus un sapun cu lapte si tarate si atat de mult mi-a placut, incat azi am facut si eu unul. Lapte si tarate, fara ulei de palmier si fara ulei esential. 🙂 Na!
  3. V-as mai spune si ca scriu la volumul 2 al cartii Sapun de casa si ca sper ( daca nu m-o apuca lenea, Doamne fereste) sa-l termin si sa-l tiparesc pana spre iarna. Oricum, am sa anunt lansarea cu surle si trambite, cum am facut si la primul volum.
  4. Poze :
  5. 1.jpg
  6. 2.jpg
Reclame
Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Crema cu matase naturala

Anul trecut pe vremea asta eram in Thailanda. Off, ca tare mi-e dor! Printre multele si minunatele locuri vazute acolo a fost si o fabrica de prelucrare a matasii naturale. Am vazut cum se extrag firele din coconii de matase si tot procesul tehnologic pana la obtinerea obiectului de imbracaminte. In zona era si un magazin cu produse din matase, din care eu am reusit sa-mi achizitionez ( doar ) un portfard din matase si nu ca as avea cine stie ce farduri ( cateva rujuri si un creion dermatograf, haaa) ci pentru ca era accesibil ca pret si parca nu se facea sa plec de acolo fara niciun suvenir. Am mai vazut acolo si produse cosmetice cu matase naturala, printre care sampoane, balsamuri de par si creme. Cremele in special erau extrem de scumpe si nici n-a fost vorba sa-mi iau si eu una, insa a fost destul ca le-am vazut pentru ca ideea de a face si eu asa ceva sa-mi incolteasca in cap. Dupa cum vedeti, perioada de germinare a ideii a fost de fix un an, pentru ca astazi, adica la exact un an de cand am pus samanta, sa dea rod. Iar rodul consta intr-o crema cu matase naturala.

1

Coconii colorati pe care ii vedeti in poza nu sunt vopsiti ( asa am crezut si eu cand i-am vazut) ci asa sunt ei, asa este soiul de viermi de matase. Fain, nu? Sa nu mai fie nevoie sa vopsesti matasea. 🙂 Coconii i-am primit cadou si ma uit la ei ca la o minune, ceea ce si sunt!

Crema am facut-o cum se face de regula o crema, doar ca in vasul cu apa am dizolvat doi coconi.

Cum se simte crema pe piele n-as putea sa va spun, ca n-am folosit-o, insa va pot spune ca are luciul caracteristic. De ce ar fi buna matase pe piele cautati si voi pe Google, mie mi-e lene si sa caut pentru link, dar si sa scriu. 😀

Atat!

Seara faina!

Alex

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Scrub anticelulitic

Cafeaua si scortisoara sunt cei mai mari inamici ai celulitei, dupa sport si dieta, se stie. Pentru ca un scrub anticeluluitic sa fie eficient, el trebuie folosit constant si in forta. Pe vremuri m-a preocupat si pe mine manufacturarea unui sapun anticelulitic, dar apoi am ajuns la concluzia ca un sapun trebuie sa fie 99% sapun , iar restul eventual altceva. Cu alte cuvinte: vreau efect anticelu, dau cu scrub, fac masaj, ma duc la sala, mai las grasimile , etc. Sapunul saracu’ce sa faca si el mai intai? Sa spele sau sa-mi elimine celulita? Ca pana la urma e doar un sapun, chiar daca are in el diverse chestii. Dar ma rog, se vor gasi destule persoane care isi vor da ochii peste cap la ce scriu eu aici, spunand ca sapunul este un fel de factotum, un panaceu universal, nemaivazut si nemaiauzit, care ne face tenul fin si piciorul mic, elimina grasimea de pe abdomen si coapse, ne face mai inteligenti, aduce norocul in casa si pacea pe pamant. 😀

Deci , scrub anticelulitic. Am cautat pe net si am gasit cateva retete, dar sincer, nu m-a satisfacut niciuna. Una era cu sapun MP, nu, multumesc! Cealalta era cu unt de cacao si ceara, facut, nu grozav. Unsuros, cleios, ceara aia abia mai scapi de ea, intr-un cuvant, nashpa.

Asa ca am zis: dar cum ar fi un scub cu sapun CP, dat pe razatoare? Ia sa vedeti:

Dati  sapun CP pe razatoare. Eu l-am dat prin Thermomix, pentru ca am. 😉

1

Adaugati in sapun putina cafea la ibric, cu tot cu zat. Sa zicem ca aveti 500 grame de sapun, puneti asa, ca la o jumatate de cescuta de cafea. Dupa care puneti pe foc exact ca la rebatch, pana se omogenizeaza si rezulta o pasta.

2

3.jpg

4

Dati pasta deoparte de pe foc si o lasati sa se mai racoreasca, dar nu de tot, ca se intareste si nu o mai miscati din loc. Cand s-a mai racorit adaugati zahar tos ( alb sau brun sau din care vreti voi, dar sa fie zgrunturos) 2-3 linguri de cafea macinata  , care nu e musai sa fie Lavazza, dar eu n-am avut altceva, ce sa fac, cateva pic de vitamina E, ulei esential de scortisoara tot cateva picaturi, eu am pus si ue de piper negru.

5

Puneti in forme, indesand bine sa nu ramana locuri goale, pe cat posibil. Lasati o ora la congelator, apoi scoateti si taiati cubulete.

6.jpg

7

8

9

Se pastreaza la frigider, intr-un borcan sau cutie metalica. Se foloseste la baie, o data pe saptamana. Scrubul , nu baia. 😀

Spor! 🙂

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Din nou despre bombe de baie

Ce, credeati ca m-am potolit cu bombele? Ha! Abia am inceput! 🙂 Am deja o saptamana de cand fac bombe zi de zi si inca nu mi-am intrat in mana. Am cumparat pana acum 15 kile de bicarb si 7.5 de sare de lamaie. 🙂 Deja nu mai am loc de ele, miros de imi muta nasul si am inceput sa le dau pe unde apuc. 🙂  Ca tot vorbim despre bombe, azi am avut o faza la serviciu cand mi-am dorit ca bombele ce le aveam pe birou ( ca am si acolo) sa fi fost adevarate si sa le arunc stiu eu pe unde. Noroc ca erau din ce stiti si noroc ca mi-a si trecut la un moment dat.

Dar sa revenim la bombitele noastre, ca mai am cate ceva sa va spun.

Eu stiti cum sunt? Poate sa-mi spuna unul si altul tot felul de smecherii, pana nu ma lovesc eu de problema si nu o rezolv singura, nu ma simt bine. Eu va spun totusi, ca poate nu sunteti asa incapatanati ca mine si va ies bombele din prima.

Asadar:

  1. Dati prin rasnita acidul citric , bicarbonatul si sarea pana se fac pulbere. Pana ies aburi, de va intra in plamani daca stati langa. Praf, colb fin , cat mai fin.
  2.  Dati totul prin sita. Credeti-ma, merita deranjul. Ca la cozonac. Chiat daca faina e pudra, ea tot trebuie data prin sita.
  3. Pulverizati cu un spray uleiul esential. Stiu, ar trebui cate un spray pentru fiecare ulei esential pe care il folositi la bombe, dar, hei, vreti sa le faceti faine? Faceti asa cum va zic.
  4. Amestecati maglavaisul pana ameteste. Cu lingura, cu mana, cu blenderul, cu ce vreti voi, dar sa fie omogenizat pana la refuz. Asta ar trebui sa fie punctul 3, de fapt.
  5. Pulverizati si uleiul tot cu un fas. Adica nu-l turnati din sticla intr-un loc, ci il pulverizati astfel incat sa se disperseze pe o suprafata cat mai mare.
  6. Faceti combinatia intr-un vas larg, astfel incat atunci cand pulverizati, stropii respectivi sa se imprastie pe o suprafata cat mai mare. Omogenizati apoi ca nebunele! 🙂
  7. Este foarte posibil sa nu mai fie nevoie sa puneti apa. Deloc. Niciun strop, uleiul si uleiul esential fiind suficiente. Ultimele bombe pe care le-am facut nu au apa deloc, iar mie mi se pare ca sunt cele mai faine de pana acum, de-aia m-am si apucat iar sa scriu despre.
  8. Inainte de a pune mortarul in forme, puneti urechea si ascultati. Zumzaie? Atunci mai amestecati. Nu mai zumzaie, umpleti formele.
  9. Puneti mai intai in forme indesand bine cu mana in cavitati, apoi umpleti peste. Strangeti cele doua cavitati una langa alta pana va fuge sangele din degete si va pocnesc tamplele!
  10. Umpleti toate formele si apoi le scoateti in ordinea in care le-ati umplut.
  11. Nu mesteriti langa surse se apa ( chiuveta, stropitori, fantani  arteziene,cascade,  lacuri , rauri, mari, si oceane) , langa ferestre deschise, in zile ploioase, langa rufe la uscat, langa persoane care calca rufe si pulverizeaza apa, langa copii ) sau adulti) carora le curge nasul. Deci, nu e gluma. Am uscat niste rufe la 20 m de bombe si s-au umflat ca gogosile, iar apoi au devenit poroase , ca piatra ponce. Poroase si sfaramicioase. Nu vreti asa ceva, ca nu mai sunt bune nici de dat dupa caini cu ele.

Atat!

Spor!

Pup!

Poze:

1.jpg

2

3

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Bombe efervescente pentru baie

Acum vreun an ( sau doi) mi-a casunat sa fac bombe efervescente, nici eu nu stiu de ce, ca nu-mi mai fac baie in cada de vreo 15 ani. Asa ca mi-am luat niste sare de lamaie de la magazinul satesc, bicarbonat aveam, zic hai sa fac. Ce sa fac, ca n-a iesit nimic! Ba se spargeau in mana cand le scoteam din forma, ba crapau stand la uscat, ba nu faceau priza la mijloc. Cum rabdarea nu e punctul meu forte si cum nu mi s-a parut o mare smecherie sa faci bombe efervescente, am lasat-o balta.

Pana acum cateva zile cand iar m-a apucat amocul, asa, din senin. Da fuga la magazin, devalizeaza-l de pliculetele de sare de lamaie si da-i cu bombele. Retete pe net cu duiumul. Rezultat: nashpa. Intreaba un prieten: mai, tu cum faci bombele alea? Pai asa. Pai si eu tot asa, dar nu ies, fir-ar ele ale naibii. Care-i smecheria? Intreaba alt prieten: fata, tu cum faci bombele? Pai asa. Am intrebat vreo trei persoane, fiecare folosea alta reteta. Mai intelege ceva daca mai poti.

Asa ca am lasat deoparte retetele si am inceput experimentele: cu mai putina apa/cu mai multa, cu mai putin ulei/cu mai mult, cu colorant lichid/pudra. Si ce sa va zic, pana la urma i-am dat de cap.

Reteta nr. 1-simplificata

O parte acid citric

2 parti bicarbonat

ulei, ulei esential, colorant, apa. Sfatul meu: nu va luati dupa nicio reteta, puneti cate putin din fiecare si vedeti ce se intampla. Daca nu se leaga, mai puneti. Daca veti considera ca amestecul e prea umed, mai puneti acid citric si bicarbonat in proportiile de mai sus si o luati de la capat. Pana la urma va iesi, garantat. Mai conteaza si mediul in care lucrati, cat e de umed, ca si formele, sa fie non adezive, sa se desprinda usor, sa fie mereu curate si uscate.

Reteta 2- completa

2 parti bicarbonat

o parte acid citric

o parte amidon de porumb

o parte sare ( de mare, epsom, Himalaya)

apa, ue, ulei, colorant

Acelasi sfaturi ca la reteta 1, cu observatia ca aici trebuie ceva mai mult lichid, fie el sub forma de apa, sau de ue.

O observatie generala, este nevoie de foarte putin ulei. La 300 g compozitie este nevoie de doar cateva picaturi de ulei, cateva numai. Nu linguri, nici macar lingurite, ci picaturi, ca atunci cand puneti uleiul esential. Daca stau sa ma gandesc, cantitatile de ulei si ue sunt cam egale.

Am pus odata ceva mai mult ulei esential si n-a mai fost nevoie de apa. Ca atare, nu va luati dupa retete, caci depinde mult de ingredientele folosite. Si pana la urma, totul se face din ochi ( cum arata) si din maini ( cum se simte la pipait).

Am mai observat ca atunci cand faceam o cantitate mai mare, compozitia ramasa avea tendinta sa se usuce, apa evaporandu-se la un momend dat, mai ales daca exista tendinta de mosmondeala si extra bibileala. Ca atare, un mic puf de apa ajuta mult.

De asemenea, acidul citric se poate prezenta sub forma de granule mai mari sau mai mici. Din magazinul de la colt a fost ceva mai fin, de la Aroma Shop, mai grunjos. Eu l-am dat prin rasnita ca sa-l fac mai fin si bine am facut, caci la ultima poza postata, veti vedea diferenta, acolo punand acid citric grunjos. Mai mult, sunt de parere ca daca ingredientele sunt mai fine, fac priza intre ele mai bine, iar succesul e mai aproape. Asta asa, ca o parere.

Deci m-am linistit, de maine fac si eu sapun, ca omu’. 😀

So, daca vreti sa mai discutam, o putem face pe FB ca mintenas postez si acolo articolasul.

Poze:

5

6

7

8

1

2

3

4

5.jpg

6

9.jpg

Iar in ultima poza, cum va ziceam reteta completa:

0

Cu drag,

Alexandra

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Fara titlu- episodul 1

Marturisesc ca n-am stiut ce titlu sa dau acestui articol si ca m-am gandit mult inainte sa-l scriu, pentru ca el va contine cateva date foarte personale despre mine si familia mea.

Aveam sapte ani cand bunica mea Stana, cea mai frumoasa , desteapta si simpatica femeie din cartier , se prapadea de cancer uterin la doar 51 de ani. A descoperit boala cand deja era mult prea tarziu, intrase in metastaza si era inoperabil. Singurele simptome pe care le avusese fusese constipatia, dar cine se ingrijoreaza de la o constipatie? Cand durerile au inceput, metastaza era deja instalata in tot abdomenul. Ultimele sase luni din viata le-a petrecut in pat, iar mama mea ii facea injectiile cu morfina din sase in sase ore, apoi la trei ore. Ar fi fost nevoie sa i le faca mai des , dar sistemul sanitar de atunci ii repartiza morfina doar cat pentru o doza la 3 ore.

Mama mea, Ana, si-a descoperit cancerul la san imediat ce a implinit 52 de ani. A urmat o operatie de extirpare a unui san, apoi sedinte chinuitoare de chimioterapie, apoi extirparea celui de+al doilea san, alte sedinte de chimio, o perioada s+a simtit bine, pentru ca apoi  tumorile sa se extinda la ficat, la oase si la creier. Inainte de a implini 54 de ani s-a prapadit Sa nu va mai spun ca era genul de om care nu se imbolnavea niciodata, nici macar nu racea si era foarte energica si activa- Fosta gimnasta de performanta, geolog umblat prin toate coclaurile, pictorita si proaspata bunica. Mai avea de trait inca multi ani. Eu aveam la vremea aceea 29 de ani si pentru mine pierderea mamei a fost -nu stiu cum sa spun ca a fost, chiar nu-mi gasesc cuvintele. Doar faptul ca aveam deja baietelul, atunci in varsta de 2 ani m+a ajutat sa trec mai departe.

Acum doi ani a murit si fratele mamei, tot de cancer.

Dupa pierderea mamei am inceput sa ma interesez despre  boala cumplita care este cancerul. Am citit tot ce am gasit , nume carti, articole in reviste, articole de pe internet. Au trecut de atunci mai bine de 24 de ani si nu stiu daca este vreo zi in care sa nu ma gandesc la mama si la boala cumplita care a luat+o de langa mine si de langa fiul meu, care abia isi mai aduce aminte de ea. Sigur ca dupa tot ce am citit despre cancer se cuvine sa am si eu o parere referitoare la cauzele acestei maladii. Este  parerea unei persoane fara studii medicale, dar care a fost si este interesata sa stie cat mai multe despre cancer.

Asadar, ce cred eu. Cancerul este cauzat de poluare  : aer, apa, alimente, mediu precum si de stress. Ca sa fim feriti de toate astea ar trebui sa traim in zone nepoluate, in case de lut, sa bem apa de izvor, sa ne hranim cu ce cultivam in gradina proprie si sa fim zen. Daca se poate fara TV, internet si alte minunatii ale lumii moderne. Cam greu, nu+i asa?

Si totusi, ce e de facut ca sa incercam sa nu ne imbolnavim? Sa nu murim inainte de vreme, inainte de a ne vedea copiii la casa lor, castigandu-si onorabil existenta, inainte de a ne vedea nepotii, inainte de a ne bucura de o pensie fericita, dupa o viata de munca?

Pentru mine este foarte clar ca trebuie sa ne schimbam stilul de viata cu care eram obisnuiti, sa-l schimbam drastic adica.

Sa enumar doar cateva schimbari pe care le consider esentiale:

1 Renuntarea la functii de conducere sau la job-uri stresante, chiar daca sunt bine remunerate

2 Renuntarea la obiceiuri alimentare nesanatoase: fast food, bauturi carbogazoase, alimente procesate, conserve, mezeluri, zahar, etc

3. Evitarea persoanelor toxice, chiar daca sunt rude sau asa zisi prieteni. Selecteaza-ti cu grija prietenii si mai bine sa ai doar doi, dar adevarati, decat zece, dar de umplutura.

4 Tratarea cu relaxare a problemelor de serviciu, a situatiei politice interne si internationale, a problemelor de orice fel.

5. Acordarea de prioritate sanatatii in detrimentul laturii materiale . Investiti banii in sanatate, nu intr-o masina noua, spre exemplu. Rezolva imediat orice problema de sanatate ce apare, nu amana si nu tergiversa. Dantura este una dintre problemele  care sta ani de zile nerezolvata. Programeaza-te la dentist cat mai repede.

6. Reducerea dozei de orgoliu cotidian. Stii ca tu esti cel care are dreptate, dar nu merita efortul sa demonstrezi asta zilnic si in orice imprejurare. Treci peste jigniri si piedici cu seninatate si gandeste-te ca nu-ti foloseste la nimic sa ai mereu dreptate, in schimb iti dauneaza sa te enervezi si iti consuma multa energie sa convingi sau sa  castigi o polemica.

7. Ofera-ti o excusie in natura mai degraba decat o masa la un restaurant in voga, ori intr-o statiune supraaglomerata si poluata.

8 Evita cat poti calculatorul si televizorul, la fel si telefonul mobil. Pe langa faptul ca iti mananca timp pretios, nu se stie exact cat sunt de nocive pentru organism. Tineti cont ca acestea nu existau acum cativa zeci de ani cand incidenta cancerului nu era atat de mare ca azi. Apropo, conform unor simple extrapolari, avand in vedere statisticile actuale, in urmatorii 30 de ani, unul din doi barbati  si una din trei femei vor face o forma de cancer..

9. Arunca din casa toate produsele chimice si incearca sa le inlocuiesti cu ceva natural. Exemplu: produsele de curatenie inlocuieste-le  cu bicarbonat sau borax, produsele de ingrijire chimice cu unele naturale, firele si fibrele sintetice cu cele naturale, vesela din metal cu lemn sau sticla; perdelele si  covoarele sintetice pot disparea de tot, sau macar pot fi inlocuite cu altele din fire naturale, cum ar fi lana sau canepa si asa mai departe.

Stiu, e greu, unii ar zice ca e chiar imposibil, dar cand ai pistolul la tampla, cand asupra ta planeaza o mostenire genetica nefasta, nimic nu e atat de greu.

Nu stiu daca luand toate aceste masuri de mai sus e suficient, n-am de unde sa stiu asta, insa nu vreau ca la un moment dat sa ma invinovatesc ca n-am facut aia sau ailalta, astfel incat sa nu ma imbolnavesc. Daca e sa fie ceva genetic, ok, dar sa nu-mi reproseze maine fiul meu ca n-am facut tot ce se putea ca sa stau cat mai mult cu el in aceasta viata.

Va urma

 

 

 

 

 

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

M-am spalat cu Dove!

aM-am spalat intentionat cu Dove, nu ca as fi fost plecata din tara si n-am avut la mine sapunul meu. Nu, am vrut sa ma spal cu Dove. Sa va povestesc cum am ajuns aici. 🙂

Cum bine stiti, am facut sapun cu untura. Cu untura de porc de Targoviste, de Ilfov si de Barlad. Am facut de asemenea sapun cu untura de gasca, un sapun super, fin, galbui, emolient. Desi sapunul a fost conceput pentru a spala cu el rufe, n-am rezistat frumusetii si spumei lui asa ca am pus o bucata la baie, pentru spalatul epidermei. Care epiderma s-a simtit foarte bine o perioada.

Dupa care a inceput calvarul.

La vreo saptamana dupa ce am inceput sa ma spal cu sapunul cu untura, am inceput sa transpir. Sa transpir adica non-stop, nu mult, sa curga apele de pe mine, dar destul cat sa ma simt inconfortabil in pielea mea, care mai tot timpul era jilava. Transpiram uniform, din cap pana in picioare, nu in anumite locuri in mod special, ci peste tot la fel. Chiar daca era frig afara sau in incaperea unde stateam, pielea mea era tot umeda, ce sa va spun, foarte neplacut. Dusul de dimineata si de seara nu reusea sa rezolve mare lucru decat cel mult pentru cateva minute dupa, caci eram la loc tranpirata.

La inceput m-am gandit ca sunt bufeuri, ca ar cam fi vremea lor, dar la naiba, stiam ca astea sunt periodice, nu non-stop. Dar am zis  ca poate ale mele sunt mai speciale.

Apoi am avut revelatia: sa stii ca sapunul ala cu untura imi astupa porii, iar pielea mea nu mai respira. Untura aia transformata in sapun vine pe pielea mea ca o pelicula, ca o folie din aia alimentara si mi-o astupa, astfel incat transpir non-stop.Bun, astea fiind stabilite, am revenit la sapunul vegetal, doar ca nici de data asta n-am sesizat vreo schimbare, pielea mea era in continuare jilava. Aveam tot timpul senzatia aia pe care o ai cand e musai sa faci un dus, cand esti transpirat si prafuit dupa o zi de munca, oriunde ar fi ea.

Dupa care m-am hotarat sa ma degresez cumva, asa ca m-am dus la mega si am intrat la raionul in care n-am mai trecut decat daca ma rataceam printre rafturi, anume la sapunuri si geluri de dus. Am ales un gel de dus Dove si un sampon asisderea. Ajunsa acasa m-am aruncat in baie si am sapunit si am clabucit vreo jumatate de ora. Ei da, alta treaba! Am in sfarsit pielea curata, porii destupati, se simte ca respira in voie, ma simt si eu ca omu’ curat! Am sa mai fac”diseara  o tura de degresare, apoi revin la sapunul natural.In situatii de genul asta se justifica spalarea cu detergentul de geamuri care e sapunul din comert. Dar numai in situatii limita, ca in aceea in care am fost eu.

E posibil ca daca as fi avut o piele uscata sa nu fi avut nicio problema, dar pielea mea e cat se poate de normala, iar untura ( 5% superfat) sa fi creat pe piele o pelicula unsuroasa. Insa nu sunt sigura.

Concluzie: sapunul cu untura este bine sa fie doar pentru rufe, mai ales daca aveti o piele sensibila ( proteina animala poate  da alergii) normala sau grasa. Poate cu o piele uscata s-ar potrivi,nu stiu sa va spun.

Eu v-am relatat intamplarea ca sa aveti in vedere ca e posibil ca sapunul cu untura, fie el de rufe sau de corp, sa duca la asemenea reactii.

Va pup, sa aveti o zi faina!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu