Sa mai scriu si eu ceva

…pe blog, ca saracu’ e napadit de buruieni.

Ideea de a scrie ceva pe blog mi-a venit dupa ce am vazut poza de mai sus si care mare adevar graieste. Este aproape imposibil sa deschizi mintea cuiva, daca acea persoana este una incapatanata.

La inceputul „carierei” mele de sapunar aveam impresia ca este suficient sa- spun cuiva cateva vorbe despre sapunul natural si beneficiile lui pentru ca persoana respectiva sa devina un consumator impatimit. Mizam pe faptul ca daca se va spala macar o data cu un asemenea sapun va vedea cu ochii proprii diferenta fata de sapunul din comert. Cata naivitate, ce iluzii… 😀 Dupa care, foarte repede , am renuntat complet sa mai povestesc in dreapta si-n stanga despre minunatul sapun natural , lasand la latitudinea fiecaruia sa hotarasca ce e mai bun pentru el si familia sa.

Acum, vazand poza, mi-am adus aminte cu nostalgie de perioada de pionierat, cand citeam tot ce se putea despre sapun, cand faceam in fiecare zi cate un experiment cu diverse ingrediente, cand imparteam sapunuri cui vroia si cui nu vroia, cand nu nu ma lua somnul cu gandul la ce sapun sa mai fac, ce sa mai pun in el, cum sa-l mai imbunatatesc. De asemenea,nu pot sa nu ma intreb- a nu stiu cata oara- de ce oamenii sunt atat de reticenti la tot ce nu este prezentat la TV, la tot ce nu are reclama stridenta, la tot ce iese oarecum din tipare. Mai pe scurt, de ce nu se spala toata omenirea cu sapun natural si prefera sapunurile de un leu din supermarketuri, care-stim cu totii-nici macar nu sunt sapunuri.

Motivele ar fi urmatoarele:

1. Pretul. De regula oamenii cumpara ce e mai ieftin, fara sa se mai uite la alte aspecte. Asta este valabil si pentru mancare, imbracaminte, excursii, etc. Principiul este: e tot sapun, tot aia face, adica spala, de ce sa platesc de 10-15 ori mai mult pentru acelasi lucru. Sau e tot branza, de ce sa iau una scumpa, cand tot in stomac se duce si cealalta si au cam acelasi gust. Sigur, doar ca o branza e facuta din lapte, iar cea ieftina e facuta din zer si ulei de palmier+ parfum de branza. Diferenta nu e asa mare, corect. 😀
2. Neincredere. Tot de regula, oamenii sunt suspiciosi. Poate ca stiu ei de undeva cum merge treaba, dar pusi in fata deciziei dau inapoi. Dar daca nu e asa? Daca incearca sa ma pacaleasca? Daca nu e bun, daca e prea scump, daca imi iau tzeapa? Si tot punandu-si o mie de intrebari si sucind-o pe toate fetele, ajung sa renunte intr-un final. Dar lasa, mai bine nu.
3. Obisnuinta. „Ma spal de 30 de ani cu sapunul.. X ( vedeti, nu mai dau nume de sapun sa nu sara in sus internetul ca fac reclama la nush ce sapun de kk-o) si n-am murit. 😀 Asa e, n-ai murit, dar cum e pielea ta? Cumva uscata iasca si pe care n-o scoti la lumina decat cu o tona de crema, si aia cum o fi, vai mama ei? Riduri cat cuprinde, exfoliere, o draguta dermatita atopica, o matreata suava sau o acnee tardiva? Dar puterea obisnuintei e prea mare si de asemenea tendinta de a -ti pastra obiceiurile, asa ca ramaneti cu sapunul nostru.
4. Incapatanare. Cea mai rigida forma de incapatanare am sesizat-o la oamenii inteligenti. La ei incapatanarea este in forma pura, caci ce altceva te poate face sa refuzi din start ceva nou despre care ai citit, te-ai documentat, ca atare stii despre ce este vorba, intelegi si cu toate astea zici …mnu!

Eu una am cativa ani buni de cand nu mai scot o vorba despre minunatul sapun natural. Cine se converteste la sapun natural va trebui sa o faca din convingere, din nevoie si nu pentru ca i s-a spus sau pentru ca i s-a bagat pe gat o bucata de sapun. Iar adevaratul consumator de sapun natural nu este cel care se spala cu asemenea sapun in concediu , de sarbatori sau doar pe fata ( sau pe maini) ci cel care nu mai poate fara sapun natural, care il foloseste pe tot corpul si care pus in situatia de a se spala cu altceva devine nervos, irascibil si isi doreste sa fi avut la purtator o coaja  de sapun natural, in caz de emergency. 🙂