Sapun cu sare de la Marea Moarta

… primita azi cadou de la Cristina, din Iordania!  Multumesc inca o data, draga mea!
Eei, dragilor!

Stiu, am zis ca nu mai fac in viata mea sapun cu sare fie ea marina,iodata , neiodata, de Himalaya, de la mama sarii. Cred ca am facut vreo doua calupuri de sapun cu sare la viata mea , ambele in 2011 si nu mi-au placut deloc. Dar deloc! Aspru, fara spuma, dur, la naiba, parca nici nu era sapun. Ce era sa fac cu el, sa-mi raschetez calcaiele? Sa ma scarpin?  Sa arunc dupa caini?Nu, nu mi-a placut. Si am decis sa nu mai fac, iar la atelierele de sapun pe care le-am avut le-am comunicat acest lucru elevilor mei. Buun.

Azi am primit de la Cristina, cum va spuneam, sare de la Marea Moarta si aveam doua posibilitati: sa pun sarea in cada, la baie, dar eu nu fac baie in cada de 40 de ani, sau sa fac un sapun cu sare. Na! Asa ca fa Alexe sapun cu sare, da? Ei, dar ce sare! Si cu ce peripetii a fost recuperata de la posta, nu va mai spun, poate altadata.  Sarea asta insa arata fabulos, parca sunt  perlute, cristale „Ceaikovski”, pietre pretioase si mai si mirosea imbietor asa ca zic, hai inca o incercare de sapun cu sare.

Doar ca, de data asta nu m-am mai aruncat pe prima reteta de sapun cu sare vazuta pe internet ( unde mai toate spun cam acelasi lucru) ci am stat si m-am gandit. Da’de ce sa pun atata ulei de cocos? Ce, fac sapun de rufe? E adevarat ca uleiul de cocos face spuma, iar sare inhiba spuma, deci trebuie mai mult ulei de cocos, dar mai exista si uleiul de ricin pe lume, iar spuma uleiului de ricin este mai bogata decat a uleiului de cocos. Deci, mai putin ulei de cocos, mai mult ulei de ricin. Palmier si unt de cacao deloc, pt ca nu vrem sa ni se intareasca sapunul mai mult decat se va intari el oricum, de la sare. . Ati inteles ceva? 🙂

Discount de soda normal, in plus shea si mango. Unturi faine. Apa normal, izolare asisderea.

Sapunul trebuie urmarit la izolare si cum s-a geluit tot, scos la aer, sa se raceasca. Dupa care taiat. In maximum 5 ore eram cu sapunul taiat si cu mainile spalate. Spalate cu el, binenteles.  La spalare nu pare foarte diferit de sapunurile obisnuite, doar ca parca aluneca putin mai greu, trebuie sa muncesti mai mult sa faca spuma- si face spuma bogata- iar senzatia de dupa e ca dupa un peeling. Adica frecat si curat, intelegeti ce vreau sa zic? Ca dupa un gomaj parfumat. Adica exact scopul pentru care a fost creat.

Reteta si alte amanunte vi le spun in alta parte, stiti voi unde, nu mai repet ca nu e frumos. 🙂

Iar sapunul arata asa:

si asa:

Cristina, daca nu erai tu  as fi ramas cu ideea gresita ca sapunurile cu sare sunt nasoale, ceea ce nu este deloc asa.  Abia astept sa-l fac pe cel de-al doilea, va fi cu sare verde si parfumat cu menta, ca tot vine vara si va trebui sa ne racorim cumva.

Daca vreti sa vedeti ce sapunuri cu sare am facut in trecut , vedeti AICI , AICI  si  AICI.

Iar daca vreti sa vedeti ce face sarea de la Marea Moarta, cititi AICI. 

Va pup, seara faina.