Apus de soare

Ulei de masline extravirgin ( m-am aprovizionat cu o cutie de 5 l ) ulei de cocos, palmier, unt de cacao si unt de shea. Uleiuri esentiale de lavanda si bergamot, precum si ulei de catina ( orange) si radacina de alkanet ( violet). Lapte de capra.

Multa treaba. Pa! 🙂

Anunțuri

Despre Alexandra

Economista, salariata la stat, pasionata de gradinarit si de sapunarit
Acest articol a fost publicat în Sapun cu unt de shea, Sapunuri cu lapte de capra, Sapunuri cu lavanda și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Apus de soare

  1. Gabi zice:

    Cred ca e o reeditare a altui sapun, insa cu alta fata…. Am o nelamurire…. unii spun ca pentru sapun e bun uleiul de turte de masline, altii, insa nu….cel extravirgin e bun…..vad ca tu folosesti de la un timp pe cel extravirgin, cum iti iese sapunul?

    • Alexandra zice:

      Gabi, iti dau un sfat:nu te mai lua dupa unii si altii, convinge-te singura. 😉
      Ia-ti o sticla de ulei extravirgin si fa un sapun, pentru sufletelul tau. Iar dupa aia sa-mi povestesti si mie… 🙂

      • Gabi zice:

        Draga Alexandra, am facut relativ recent un sapun cu ulei extravirgin(Castilia), insa numai cu ulei de masline si ca sa fiu sincera nu prea imi place caci nu face spuma, l-am mai lasat la uscat , l-am mai probat , insa nu stiu ce are afara de faptul ca nu spumeaza, are ceva vascos mucos….
        Am incercat si eu o reteta, dar iti prtomit ca o sa fac pentru mine unul cu ulei extravirgin , cocos si unt de cacao, fara palmier.
        O sa iti spun cand va fi gata cum mi-a iesit.
        O seara frumoasa si relaxanta!

  2. Monandwas zice:

    Draga Alexandra,
    Te declar „vinovata”! Din cauza ta, sau mai bine zis datorita tie,m/am apucat de sapunit!
    Urmaream de vreo 2-3 saptamani tot ceea ce aparea nou la tine pe site si……gata!M/am hotarat! Fac sapun!Si am facut! Minune………..a si iesit!!!
    Incepe sa fie o mica problema;asa cum spuneai tu, da dependenta!intru in banii de paine,tai alocatia copilului,amanetez toate bijuteriile ,dar………fac sapun!
    Drept urmare,te declar (ce sa fac) :mentorul meu!

    Ps:iti multumesc ca existi, esti minunata!

    • Alexandra zice:

      😀
      Entuziasmul acesta al tau, de inceput, ei bine, eu inca il mai am… 😀
      Parca ieri am facut primul sapun, iar acum ard de nerabdare sa mai incerc unul si inca unul si…inca unul!
      Ma bucur pentru tine, ti-ai ales o ocupatie frumoasa si sanatoasa, atat pentru tine cat si pentru cei dragi.
      Mentor? Wow! E cam mult, dar…primesc! 😀

  3. Probabil ca si voi, fetelor, ca si mine, ati dat la un moment dat peste rochiile purtate de mama voastra in tinerete? Sau poate le-ati privit intr-o fotografie alb-negru, cu margini dantelate, in vremuri in care oamenii parca zambeau altfel si cautau sa surprinda fragmente de viata care astazi arata, miros si au alte culori, care acum ne par poate banale si lipsite de sens?
    Revad cu ochii mintii casa bunicii, croitoreasa de meserie, un labirint de umerase, un noian de stofe si dantele, o furtuna de culori, kilometri de papiote si roiuri de nasturi in forme inedite, un du-te vino de cliente cochete venite “la proba”. Bunica, vesnic cu centimetrul petrecut pe dupa gat si vorbind nedeslusit pentru ca mai mereu tinea doua-trei ace de gamalie intre dinti si prindea cu degetele ei indemanatice un fald spumos de matase neastamparata.
    Sa revenim dar la rochiile mamei… care evindent nu erau putine, avand in vedere ceea ce tocmai v-am povestit despre mestesugul bunicii.
    Le-am descoperit intr-un sac de panza, uitate intr-un colt de sifonier, povesti de mult uitate si ascunse printre suratele ei mai tinere care se puteau mandri ca tin pasul cu vremea… Primul lucru care m-a surprins in momentul acela au fost culorile, vii, curate, indraznete si atat de diferite de cenusiul, negrul si bleumarinul care ne-a invadat in prezent garderoba, si nu numai… Miroseau cumva a vechi, si totusi a curat, a lucru care poarta inca amprenta unei femei frumoase, tinere si plina de viata.
    Una mai presus de toate mi-a atras atentia, itindu-si un petic de material si strigandu-ma timid din fundul sacului: o combinatie tandra si stinsa de galben si violet prafuit, asa cum aveam sa o regasesc si eu dupa aproape douazeci de ani intr-un sapun care, la fel ca rochiile mamei, sfideaza ceea ce se considera acum a fi un sapun modern si in pas cu moda. Am imbracat-o cu nerabdarea, cu febrilitatea celui macinat de vina de a fi patruns intr-o lume in care nu fusese invitat, sau a celui care priveste miseleste pe gaura cheii. Nimic nu va putea egala vreodata cu mangaierea unui fluviu de matase naturala care iti mangaie corpul din cap pana in picioare, rece si totusi atat de placut, usor si totusi atat de dens si plin de personalitate.
    Acum zambesc a aducere aminte si ma bucur de spuma delicata a “Apusului de soare”, careia Alexandra i-a dat viata intr-un sapun la fel de elegant, de senzual si de pretios ca rochia de matase a mamei…

    Cu drag,
    Monica Curatica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s