Cum va spuneam…

…la ordinea zilei, sapunul cu lapte de capra.:)

Astazi va prezint cu mare drag ( si mandrie 🙂 ) un sapun cu lapte de capra, palm-free si pe deasupra usor exfoliant. Cand spun exfoliant sa nu va ganditi ca daca va spalati cu el va ia un rand de piele, ci doar face un usor peeling al celulelor moarte si chiar  un usor masaj la nivelul epidermei.

Contine deci: ulei de masline, cocos, ricin, unt de cacao, unt de shea, fulgi de ovaz maruntiti , ulei de catina si uleiuri esentiale de tamaie si patchouli. Combinatia asta de arome este nou-nouta si merge brici! 🙂 Nu va ganditi ca uleiul de tamaie miroase ca aia arsa in biserica, ci are un miros dulce, citrat, extrem de placut. Aroma de patchouli nu se simte, ea avand aici rolul de fixare.

Acum va pup si va doresc un weekend fabulos! 🙂

Anunțuri

Despre Alexandra

Economista, salariata la stat, pasionata de gradinarit si de sapunarit
Acest articol a fost publicat în Plante in sapunuri, Sapun cu unt de shea, Sapunuri cu lapte de capra și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Cum va spuneam…

  1. Anca zice:

    Ce multe „caprite” frumoase!!!! Draga mea, eu cred ca si noaptea tot caprite visezi 🙂 Post-urile tale din ultima vreme sunt toate despre acest animalut 🙂 Felicitari pt. toate sapunurile delicate din ultima saptamana! Luni sau marti iti plasez o comanda pt. subsemnata! Te pup! Bon week-end!!

  2. Monica Curatica zice:

    S-a brodit sa incep acest sapun la capatul unui drum lung si obositor, parcurs cu ochii pe ceas, cu piciorul bine infipt in pedala de acceleratie si pe o vreme rece si mohorata de decembrie…
    Povestea mea de astazi nu pomeneste despre printese fandosite sau aventuri de mult ingropate in labirintul misterios si insorit al copilariei, ci despre ceea ce sunt convinsa ca impartasim cu totii, mai mult sau mai putin intens… acel ceva care se afla la capatul drumului, oricat ar fi el de lung si monoton. Acel ceva numit ACASA.
    Ce inseamna de fapt ACASA?
    Ii constientizam cu adevarat intelesul dupa o zi de munca – o zi din aceea care pare a cantari cat tot salariul pe o luna. Iar pe drumul de intoarcere, cu ordinea literelor de pe tastatura inca imprimata pe retina, cand sunt inca multe (sau foarte putine) grade afara, cand traficul este infernal si parca toate semafoarele s-au inteles sa te intampine cu impertinenta culorii rosii, tot ce iti doresti este sa ajungi ACASA, chiar daca a doua zi o iei de la capat…
    Dupa un concediu pe care l-ai planificat cu cateva luni inainte, pentru care ai inceput de timpuriu sa tai pana la sange cu pixul rosu fiecare zi din calendarul de pe birou… nisipul, palmierii care in orasul tau nu vor creste niciodata la fiecare colt de strada, faptul ca dupa masa nu ai vase de spalat, aerul curat, linistea, ceasul desteptator care isi ia si el vacanta o data cu tine, muntele, padurea, linistea… si cu toate astea… cat de mult ne bucura din nou intoarcerea ACASA… ce placut e sentimentul pe care il ai atunci cand rasucesti din nou cheia in usa, cand dai cu ochii de lucrurile care iti sunt atat de apropiate, de familiare si de dragi, dar pe care nu le poti lua cu tine – fotoliul preferat in care iti place sa rasfoiesti o pagina-doua… muscata din balcon care a inflorit in lipsa ta… cana in care cafeaua are gustul cel mai bun din lume… paturica in carouri sub care tu si pisica ta va cuibariti pe canapea in fata televizorului… vanzatoarea de la chioscul de ziare care iti “pune deoparte” cartea pe care o cumperi in fiecare miercuri… perna care este exact atat de moale pe cat o vrei tu si fara de care te-ai zvarcolit tot sejurul… si poate chiar praful care s-a asternut nestingherit pe mobila de culoare neagra din sufragerie… este insa praful de ACASA.
    Sa revenim dar, dragi calatori prin lume si prin viata, la ceea ce incercam sa va descriu in prima fraza a acestei scurte cugetari… Caci dupa un asemenea drum, ACASA al meu a mirosit a tamaie presarata cu fulgi de ovaz, iar spuma delicata si pufoasa, curatenia si senzatia de bine ramase in urma au alungat pentru un timp oboseala si perspectiva unei alte saptamani de munca, de rutina, de inceput de decembrie… Am simtit, nu stiu de ce, ca acest sapun vesteste cumva sezonul apropiatelor sarbatori de iarna, cand totul se amesteca in mod placut cu mirosul de brad, de Craciun si de momente de tihna petrecute alaturi de cei dragi noua… ACASA.

    Din nou,
    Monica Curatica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s